Una dintre curiozitățile ce mi-au licărit pe fundal în primele luni de mămicie a fost: Cum integrezi mai ușor copilul în viața ta?.
Până într-un punct anume al vieții am trăit cu impresia că venirea unui copil în viața mea însemna că eu nu o să mai fiu eu și că nu o să mai am timp pentru mine. Practic, că viața mea avea să se termine și singura preocupare urmează să fie copilul. Ceea ce mă speria îngrozitor, recunosc. Totodată, mă speria și temerea în sine. Sunt atâtea femei care fac copii, ce poate să fie așa un capăt de lume?, îmi spuneam în mintea mea.
Și totuși,
Mă uitam în jur și vedeam femei de mână cu copilul lor și îmi doream ca la un moment dat să fac și eu asta. Mă întrebam dacă nu cumva aș putea să îl iau direct gata pregătit pe la vârsta de 2-3 ani. Varianta de a înfia un copil la un moment dat suna chiar grozav.
De ce?
Pentru că exemplele din jurul meu nu erau tocmai încurajatoare. Auzeam constant despre cât de greu este și multe lucruri din categoria asta. Și auzeam foarte puțin despre bucuria pe care o trăiești, eventuale soluții la probleme și alte lucruri pozitive.
Pentru că primii ani cu un copil erau dificili, aveam, efectiv, senzația că eu nu pot să fac asta și că era ceva de netrecut. La un moment dat m-am prins că nu mă uitam la exemple potrivite și că totul ține de cum alegi să te raportezi la eveniment.
Când a venit totuși o schimbare în perspectivă
Atunci când prietena mea cea mai bună a rămas însărcinată, am avut oportunitatea să trăiesc foarte de aproape ce înseamnă experiența de a avea un copil.
Îi iubesc copilul ca și cum ar fi al meu. În timp și în urma altor etape trăite și depășite din viață, ajunsesem în punctul în care hotărâsem că vreau să am și eu un copil în viitorul apropiat.
Ai grijă ce îți dorești căci se întâmplă – din povestea mea
Am constatat că întreaga mea viață a fost și este o serie de dorințe împlinite. Unele mai devreme decât mi-aș fi imaginat, altele mai târziu.
La un moment dat, am înțeles că dorințele se împlinesc atunci când suntem pregătiți să le primim.
Din cauza asta, eu nu m-am grăbit în ceea ce privește copilul, știam că avea să vină când urma să am nevoie de el. Și a venit și acel moment.
După ce am consumat bucuria veștii, m-a cuprins panica: eu ce fac acum?
Înainte de a mă organiza, voiam să îmi lămuresc mie însămi ce înseamnă un copil. Am stat de vorbă cu mine și am încercat să îmi pun toate întrebările posibile care mi-ar fi ridicat dificultăți la un moment dat. Mă lămurisem în mare, dar tot nu îmi era clar precum aveam nevoie.
În acel moment, mi-a fost evident că am nevoie de o discuție cu cineva total obiectiv, prin urmare, din exteriorul anturajului meu. Îmi imaginam că o astfel de persoană mi-ar fi pus întrebări la care eu nu m-am gândit. Și, crede-mă, mi se părea că epuizasem tot stocul de îndoieli.
Și cine mai potrivit pentru întrebări, dacă nu un psiholog?!
După câteva ședințe, niște săptămâni nedormite și multe gânduri sucite și întoarse pe toate părțile, am găsit ceea ce căutam. În momentul în care mi-a zis psiholoaga că un copil este un eveniment de viață, ca oricare altul, cu efectele aferente, mi s-a luminat creierul. Efectiv, s-a produs o schimbare de 180 de grade. A fost ca o revelație pentru mine.
De ce?
Pentru că așa cred că ne raportăm noi la viață: în etape, în experiențe, în schimbări și deci, evenimente.
Ce înseamnă schimbarea și cum o primim
Am învățat că viața însăși înseamnă schimbare. Și că direcția în care se produce schimbarea stă în mâinile noastre.
Cum?
Prin alegerile pe care le facem. Acestea ne conturează viața și persoana care devenim. Ține minte că a nu face ceva este tot o alegere.
Ce mai înseamnă viața? Un strop de noroc, după părerea mea.
Cum să primești schimbarea ce vine în viața ta? Cu bucurie și răbdare. Pentru că este firesc ca orice etapă din viață să vină cu ceva nou, care te scoate din zona de confort. În esență, acest lucru te face să evoluezi. Dar, ca orice lucru nou, are nevoie de timp să se așeze în viața ta.
Definiția copilului
Într-o manieră cât se poate de simplă, un copil este o etapă în viață, în continuă mișcare, pe care NU orice femeie trebuie să o parcurgă.
În schimb, dacă ai ales să aduci pe lume un copil, sper să vezi schimbarea din viața ta ca exact ceea ce este: un pas în evoluția ta!
Cum integrezi mai ușor copilul în viața ta?
Ca în multe alte cazuri, îți menționez că ceea ce vei citi în rândurile următoare este ceea ce funcționează pentru mine.
Așadar, te invit să citești șase pași simpli care te pot ajuta să integrezi mai ușor copilul în viața ta.
1// Primul pas este să te relaxezi în privința a tot. Fără excepție.
Draga mea, dacă citești asta înțeleg că un copil în viața ta este deja un fapt.
Este genul de situație pe care nu o mai poți schimba, dar în fața căreia îți poți schimba atitudinea. Iar asta o să definească calitatea timpului tău de acum înainte.
Așadar, te invit să primești noutatea din viața ta cu deschidere (a se citi flexibilitate) și răbdare.
2// Al doilea prim pas este să înțelegi și să accepți că al tău copil este în prim-plan.
Nevoile copilului tău devin prioritatea ta (sau, cel puțin, ar trebui). Punct.
Iar pe locul doi, trei și patru sunt tot nevoile copilului tău.
Te invit să faci un exercițiu de imaginație și să te vezi pe tine în postura unui bebeluș. Nu poți să faci singur de nici unele, depinzi de cineva constant, iar singura modalitate de comunicare este plânsul. Cum ai vrea să fii tratat?
Cu toate astea,
3// NU uita de tine și nevoile tale.
Ești mamă, dar rămâi femeie.
Copilul tău are nevoie de o mamă cel puțin mulțumită. Fericită, în cazul ideal.
Și nu este imposibil, doar că necesită energie și timp.
Ce nevoi are femeia din tine?
Asta este o întrebare foarte importantă la care te invit să îți răspunzi.
Și nu, o baie fierbinte, o manichiură făcută sau curățenia casei nu intră în discuția asta (oricum în 10 minute nu va mai fi).
Ce nevoie are sufletul tău?
Ceea ce ne duce la următorul punct:
4// Fă-ți o listă (scrisă de preferat) cu priorități
Atunci când îți faci o listă cu ceea ce ai de făcut, toate lucrurile din creier se așază într-o ordine, iar mintea se aerisește. E ca o fereastră deschisă dimineața în dormitor.
De multe ori, e posibil să uiți diverse lucruri, ceea ce îți poate provoca stres. Acum, nu mă refer la o listă care se modifică zilnic de la temelie.
Ia-ți timp pentru tine, analizează cum decurg zilele în lumina noii experiențe (copilul) și setează-ți activitățile care te ajută să ai o zi cel puțin bună. Ca să îți fie mai simplu, aici găsesți un planner digital printabil pentru astfel de situații.
Vor fi și zile în care o să ai sentimentul că e prea mult și că nu mai poți. În acele momente, amintește-ți că nimic nu e pentru totdeauna. Ceea ce ne duce la punctul cinci:
5// Creează-ți o rutină
Pe măsură ce o să treacă zilele, vei începe ușor, ușor să te acomodezi cu ideea în sine de copil și cu nevoile lui. Cu toate astea, partea de provocări nu prea se termină.
Fiecare etapă în creșterea lui este însoțită de noutate, pe care tu va trebui să înveți să o gestionezi. Rațional, emoțional și spiritual – o adevărată provocare căreia te invit să îi acorzi mare atenție.
Vor fi momente în care o să vrei și o să ai nevoie să dormi sau doar să te odihnești. Alege să faci asta atunci când doarme copilul. Dacă vrei totuși să faci altceva, vezi ce poți face atunci când e treaz bebele și păstrează celelalte lucruri pentru momentele în care doarme și le poți face în liniște.
De asemenea, îți poate fi de folos să alegi un anume moment al zilei pentru băiță. Să ai setate unele activități la anumite ore din zi te poate ajuta să te organizezi mai bine în timpul rămas.
6// Implică-ți copilul în activitățile tale
Ultimul, dar nu cel din urmă, este foarte important să îți faci copilul părtaș la ceea ce ai de făcut atunci când nu ai cu cine să îl lași.
Crede-mă, orice ai avea de făcut și crezi că nu poți să faci pentru că...copil, ai dreptate: doar crezi. E testată și verificată de mai multe mămici, inclusiv de mine.
Și dacă nu mă crezi pe cuvânt, încearcă și convinge-te singură.
Atenție. Nu am spus că e ușor să faci asta. Însă este o variantă care funcționează.
În plus, este un win-win. Vorbește-i copilului în timp ce îți faci treburile, descriindu-i ceea ce se petrece în jur. Astfel, îi stimulezi dezvoltarea și ajuți la crearea unei legături puternice prin timpul petrecut împreună.
Din povestea mea
Odată cu venirea copilului, s-au schimbat foarte multe lucruri în viața mea. Fiind doar eu și bebele în 75% din timp, am zis că trebuie să împac și capra…și puiul.
Evident, tot pe mine mă împăcam în ambele variante căci o făceam pentru liniștea mea. Sunt egoistă, da, și nu e nimic rău în asta. Toți suntem, doar că unii dintre noi nu o știu încă sau nu vor să accepte. Dar asta este altă poveste.
Am învățat că nu există lucru pe care vreau să îl fac și să nu pot din cauza copilului. De la mers la magazin sau oriunde aveam nevoie până la mers la toaletă cu el în brațe, uneori cu el la sân.
Nevoia te învață multe. Iar un copil te învață, printre altele, să devii mai eficient.
În loc de încheiere
Un prieten mi-a spus nu demult că timpul trece repede doar atunci când nu îl faci să conteze. Vorbele lui îmi răsună mereu în minte. Orele trec la fel pentru toată lumea. Timpul, însă, trece mai repede sau mai încet, dependent de importanța cu care îl folosim.
Venirea copilului în viața ta nu te împiedică să faci ceea ce vrei. Și atunci, cum faci să integrezi mai ușor copilul în viața ta? Tot ce ai nevoie este o organizare foarte bună.
Cu toate astea, o să fie momente în care o să vrei/ai nevoie să faci ceva și totodată să nu pierzi vreun moment al puiului tău sau să aibă nevoie de tine fix atunci. Ce faci în astfel de momente? Pe amândouă. Uneori pe rând, alteori simultan.
Nu uita că, dacă ai nevoie de un sfat prietenesc (dar obiectiv) sau vrei doar să povestești mai departe din experiența ta, poți să ne scrii pe cumgandesc@gmail.com.